Despre afazie și terapia ei

Imagine Articol - Despre afazie și terapia ei
Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa întrerupe contactul cu mediul, cu atât mai marcată în cazul când este corelată cu alte tulburari ale activității simbolice cognitive corelate cu vorbirea, cum ar fi gnozia, praxia, memoria, schema corporală.

Afazia reprezintă tulburarea vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența unor modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, având drept cauză leziuni dobândite ale creierului. In afazie, elementul fundamental îl reprezintă incapacitatea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Manifestările clinice ale afaziei, privind natura și intensitatea tulburărilor, diferă în funcție de anumiți factori biologici, cum ar fi etiologia, vârsta, preferința manuală, sau sociali, respectiv gradul de școlarizare, caracteristicile inerente ale limbii vorbite, etc. Orice leziune a creierului care interesează zonele limbjului și legăturile dintre ele, datorate unor hemoragii sau infarcte, mai ales în teritoriul arterei cerebrale mijlocii pe partea stângă, unor traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale benigne sau maligne, primitive sau metastatice, boli degenerative, de ex.: Boala Alzheimer, afazia primară progresivă. Alte cauze ce pot determina apariția manifestarilor de tip afazic pot fi: bolile infecțioase ale creierului și meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de ex.: Encefalita herpetică), precum si manifestarea unor crize de epilepsie.

In afazia Broca (afazie motorie sau expresivă) simptomele caracteristice sunt:
  • vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic ;
  • parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte);
  • deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism);
  • debit verbal încetinit ;
  • pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă;
  • "melodia verbală" (prozodia) săracă;
  • scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte;
  • înțelegerea vorbirii este puțin sau de loc afectată;
  • pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv;
  • comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacității de expresie.
In Afazia Wernicke (afazie senzorială sau receptivă), simptomele caracteristice sunt:
  • lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri grave până la "surditate verbală";
  • vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat("logoree");
  • producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime ("jargonafazie");
  • articularea cuvintelor normală;
  • construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic");
  • incapacitate de a înțelege limbajul scris (alexie), scrisul disortografic;
  • pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o dispoziție afectivă disforică;
  • capacitatea de comunicare este grav alterată.
Afazia globală, forma cea mai gravă a afaziei, leziunile cerebrale întinse, cuprind atât zonele anterioare (Broca), cât și cele posterioare (Wernicke, circonvoluțiunea supramarginală) se manifestă printr-o pierdere totală a capacității de vorbire și de înțelegere, a scrisului și cititului. Pacienții cu afazie globală păstrează un limbaj automat, sub forma exclamaților emoționale. Este asociată cu un deficit motor grav (hemiplegie) de partea dreaptă a corpului. Comunicarea verbală este practic imposibilă. Prognosticul unei recuperări a limbajului este foarte rezervat.

Afazia amnestică (Pitres) (Afazie nominală sau Anomie), caracterizată printr-o tulburare a accesului lexical (în special pentru substantive și adjective atributive), atât la vorbit cât și la scris. Manifestările cele mai obișnuite constau în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce tare rămân nealterate. Capacitatea de comunicare doar discret limitată.

Existența unei anumite categorii de afazii va conduce inevitabil la apariția unor tulburării de integritate a personalității și a unor tulburari de relaționare și integrare în mediul social a pacientului. Diagnosticul afaziei se stabilește în urma examenului limbajului vorbit și scris, care cuprinde: vorbirea spontană, vorbirea repetată, denumirea obiectelor și situațiilor, înțelegerea cuvintelor și frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, urmat de un examen neurologic amănunțit și de diverse metode de investigație neuroradiologice.

Diagnosticul diferențial se face raportat la: bolile organice de tip psihic, dizartria profundă ce poate fi confundată cu afazia Broca, surditatea sau surdomutitatea, afonia pseudobulbară, dizartria din unele sindroame extrapiramidale, mutismul isteric. In urma investigațiilor complexe, logopedul va trece la recuperarea pacientului elaborând un plan de terapie, recuperare ce se realizează în colaborare cu familia, cu medicul neurolog, cu un kinetoterapeut. Nu există doi oameni care suferă de afazie care să fie la fel: afazia este diferită pentru fiecare. Severitatea şi acţiunea afaziei depind, printre altele, de localizarea şi gravitatea leziunii cerebrale, de competenţa lingvistică anterioară şi de personalitatea fiecăruia. Unii bolnavi de afazie pot înţelege bine limbajul dar au probleme în a găsi cuvintele potrivite sau în a construi propoziţii. Alţii pe de altă parte, vorbesc mult dar ceea ce spun nu este sau este greu de înţeles pentru partenerul de discuţie;

Afazicul nu este total lipsit de comunicare, nu este total lipsit de expresii verbale, ci se observă la acesta o discrepanță între ceea ce intenționează să realizeze și efectul realizat. De exemplu cazul M.C. pe care îl voi prezenta mai jos, dorind să spună ”sanatate” atunci când eu am strănutat, acesta spus: La multi ani. Este vorba aici de o intenție de comunicare ineficientă, ratată, intenția a existat, însă efectul nu a fost cel dorit.

Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește plasticitate cerebrală. Acest proces poate fi facilitat printr-un tratament de reeducare a vorbirii, cu scopul realizării unei capacități de comunicare apropiată de cea normală. Condiții obligatorii pentru obținerea unor rezultate pozitive sunt absența unor tulburări demențiale și motivarea pacientului. Recuperarea se realizeaza de cele mai multe ori individual, poate fi asociată și cu terapiea de grup. Psihoterapia de sustinere va fi folosită permanent. Este necesar ca membrii familiei să:
  • simplifice limbajul, să folosească cuvinte simple și necomplicate.
  • repete cuvintele și să le asocieze cu obiectele din mediul înconjurator pentru a clarifica sensul după cum este necesar.
  • menţină un mod natural de conversaţie adecvate pentru un adult.
  • includă persoana cu afazie în conversaţii.
  • implice persoana cu afazie în problemele familiale.
  • încurajeze orice tip de comunicare, discurs, gest, arătând, sau desen.
  • evite corectarea discursului persoanei.
  • lase un timp necesar pentru a vorbi.
  • încurajeze persoana să se implice în afara casei, să caute grupuri de sprijin, cum ar fi cluburile pentru persoanele ce au suferit un accident vascular cerebral.
Logopedul va avea drept obiective recuperarea urmatoarelor aspecte:
  • reechilibrarea personalității
  • recuperarea structurilor spațiale și temporale ale afazicului
  • recuperarea atenției
  • recuperarea memoriei
  • recuperarea acalculiei
  • recuperarea vocabularului
  • recuperarea structurilor gramaticale
  • recuperarea tulburărilor fonologice
  • recuperarea lexiei
  • recuperarea grafiei
  • recuperarea limbajului în concordantă cu gândirea
Recuperarea pacientului afazic se realizează ținând cont de anumiți factori: vârsta pacientului, repetarea accidentelor cerebrale sau de reapariția tumorilor cerebrale (am recuperat un caz de acest tip - după prima interventie chirurgicală s-a recuperat limbajul integral, reapariția tumorii a favorizat reapariția tulburarilor de limbaj și ulterior pacientul a decedat fiind vorba de o tumoră malignă), bolile asociate-hipertensiunea arterială sau deficitul motor total, forma afaziei (în formele grave recuperarea este limitată) lipsa de colaborare și o motivație scăzută din partea pacientului și spunem noi nivelul intelectual al pacientului dinainte de accident. Este bine să fie cunoscut atât de catre pacient cât și de către aparținători care sunt limitele recuperarii și să se aleagă de comun acord metodele cele mai eficiente de recuperare. Important în recuperare este echipa de specialiști, echipă ce va desfașura o activitate susținută.

In concluzie, afazicul poate fi recuperat parțial sau total, dacă este abordat global-medicamentos, psihoterapeutic și logopedic.

Studiu de caz

M.C - 54 de ani
Famile de intelectuali
Diagnostic medical – leziune sechelară de nuclei bazali stângi-atrofie cerebrală
Diagnostic logopedic – Afazie globală
Intervenție și rezultate
Accidentul cerebral s-a produs pe fondul unei hipertensiuni cu trimiteri genetice (mama). In primii doi ani după accident, pacientul și-a petrecut cea mai mare parte a timpului prin spitale. Au fost crize de epilepsie, una cu caracter major. In spital a beneficiat doar de terapie medicamentoasă, medicii fiind rezervați în ceea ce privește evoluția pacientului. Din discuțiile purtate cu familia am aflat că în perioada spitalizarii pacientul nu a beneficiat de terapie logopedică și nici de psihoterapie. A început terapia logopedică după doi ani de la AVC cu un terapeut afaziolog, însă colaborarea cu acesta a fost de scută durată(câteva săptămâni).
In urma evaluarii complexe am constatat urmatoarele: personalitate dezechilibrată cognitiv și emoțional, înțelegerea și gândirea profund afectate, tulburari de spațialitate și temporalitate, nu s-a păstrat citit-scrisul, vocabular expresiv inexistent, vocabular interior relativ prezent, lipsă de înțelegere a limbajului, motricitatea pe partea dreaptă a corpului afectată (hemiplegie).
Demersul terapeutic realizat de noi a avut ca prim obiectiv susținerea psihoterapeutică permanentă atât a pacientului, cât și a familiei acestuia. Am stabilit o bună relație pacient–terapeut folosindu-ne de empatie și psihoterapie. Astfel am redat pacientului încrederea că vom recupera împreună, prin exercițiu susținut, limbajul atât de necesar integrarii în familie. În paralel kinetoterapeutul recupera motricitatea parții drepte a corpului. Pacientul a reînvățat să meargă,la început sprijinit, apoi fără sprijin. Mâna dreaptă nu a fost recuperată, astfel întreaga activitate ce presupunea utilizarea manualității a fost transferată mâinii stângi, pacientul a reînvățat să scrie folosindu-se de mâna stângă. Intre timp încrederea familiei și a pacientului au fost câștigate. Dacă la începutul terapiei, pacientul era irascibil, neîncrezător, fără motivație, încet, încet, văzând că apar progese, utiliza sporadic cuvinte - citea relativ bine împreună cu mine a început să creadă că se poate recupera.
Am recuperat vocabularul folosidu-ne de multe imagini, de obiectele din jur precum și de calculator.Utilizarea calculatoarului în terapia afaziei pentru a îmbunătăţi abilităţile lingvistice s-a dovedit a fi benefică. Practica mi-a demonstrat că terapia asistată de calculator poate ajuta persoanele cu afazie să recupereze vorbirea. Calculatorul și tastele lui ne-au ajutat să reînvățăm literele, să reînvățăm cititul și scrisul. Am început să citim literele, apoi să le redam grafic. Am citit cuvinte monosilabice apoi bisilabice și trisilabice. Le-am introdus în propoziții simple. Examinările medicale periodice au arătat că există o evoluție pozitivă a pacientului, atât lingvistic cât și cognitiv.
In urma unei terapii susținute am obținut echilibrarea personalității pacientului, integrarea lui în familie (primește sarcini cel fac să se simtă util), acceptarea deficiențelor motorii și lingvistice ce nu au putut fi recuperate în totalitate. Nu putem spune că recuperarea s-a realizat integral. Nu-și găsește uneori cuvintele, inversează grafemele. Putem spune că suntem un caz fericit.Colaborarea dintre familie și echipa de specialiști, dar mai ales voința de care a dat dovadă pacientul a condus la acest fapt.